joi, 14 noiembrie 2013

caolin

nu au existat poeţi ci doar poezie
cum nu a existat lut ci doar ulcele
cu chipuri umane
nu au existat litere
doar peşti
reptile
păsări şi animale
purtate de amulete în maree de timp
nu au existat mamuţi
decât pe Lună
înaintea marelui rift
în aripile norocoaselor berze
brodate pe un rotund goblen caolin
nu au existat sentimente umane
ci doar cascade
eliberate de canioane
dintr-un ochi de suflet despărţit
de al doilea ochi
de inimă
printr-un deşert selenar
doar vinul e vânat
în oaze cleopatrice tuaregi dansând
dezbrăcaţi de orice costum planetar

http://www.youtube.com/watch?v=5-MT5zeY6CU

 

Nefertari

 
Uneori in viaţă
lucrezi cu falsuri,
accepţi o morgană adiere
de vânt divin

mănânci e-uri de azi
gustoase, pentru
a-ţi hrăni iluzia poftei
sau pofta de iluzii.

Pentru ce falsifici uneori
negloria unei Kadesh?
Ai ridica temple
ca prima reclamă
a unei păci nevictorioase?

Sau pentru inima
"Celei frumoase ce a sosit"
nu din nobilii cereşti
deşi ţi-a adus ankh-ul,
ci dintr-o negură
destin de timp efemer,

ei vrei sa te inchini
soţia zeului Amin?

Cine eşti tu Nefertari?

http://www.youtube.com/watch?v=dZUuCsOXtNQ


miercuri, 13 noiembrie 2013

O veveriţă verde


http://www.youtube.com/watch?v=9zT0M-OtVWM

verdele ochilor tăi
primele chemări,
primele îmbraţişări,
de copaci, de iarbă,
a doua mirare verde,
îi răspund
că voi respira aerul tău
îţi voi întreba cerul
dacă a simţit
verdele sărutului meu,
timpul dintre noi
verde
ne îmbrăcăm
în culorile chemării,
azi în parc e
sărbătoarea castanelor
irosite de toamnă
ca fructele dragostei,
de un timp
o veveriţă verde
îmi roade inima
şi mă suie
ca pe un copac
ce şi-a pârjolit
prematur clorofila, 
tu îmi esti Penelopă
de atâta timp!


http://www.youtube.com/watch?v=L1gcxbfSk8c

toamnele ei toamna mea

îmi vreau toamnele ei înapoi cu mine
dar nu ştiu de ce
tu ţii morţiş să fii toamna mea
şi nu ştiu de ce toate toamnele
sunt ale ei
şi iar nu ştiu de ce
doar toamnele cu ea
parcă erau ale mele

http://www.youtube.com/watch?v=xyCZq7pN5P4

dor



 
dorul de iubire
ne urmăreşte
chiar şi atunci
când suntem nefiind

iubire şi neiubire
înălţări şi alunecări
trepte rupte
căţărări pe urme mute

uitări, cărări întortocheate
labirint, acoperiri de frunze
pierdut la capete
firul Ariadnei
împreunat într-o logodnă
în constelaţia ei

deliberări de păpădii
orizontul gărgăriţei

câmpuri de gănduri însângerate
petale de maci
iubirea
balansoar de dor

la capăt, căpşuni muşcate
cristaline irigând mărgăritar
spînzurări în pănze astrale
nori şi raze firave
prizoniere dar flămânde

Albastru de Cer al Lor
chemări şi nechemări
stele diluate
întregiri separate

dorul de iubire
ne urmăreşte
chiar şi atunci
când suntem nefiind


http://www.youtube.com/watch?v=TRLHEYJWib4

Nirvană



ne trec stoluri   
rogvaiv de simbioze   
tăcute în cuvinte   
încolonate în rosturi   
de nori strălucitori   
ce se cocoaţă până   
la constelaţia Ariadnei   
micul prinţ al visării   
în oaza meditaţiei   
unui deşert   
îşi repară   
în echinoxul iluminării   
frânturile zborului   
un inorog al refluxului   
aduce patriotard   
la ţărmul mării   
brăţara iubitei   
şi aripile avionului   
cedrii se mută   
din pădurea Lebanonului   
într-un sarcofag plutitor   
vestitor de al 5-lea element   
farfuriile zburătoare   
se înalţă în pagodele   
învăţătorului Budha   
ca ultimii întârziaţi   
cocorii albi   
descântă ţipătul Lunii   
de albastru Pamant   
  

Ultima arcă

Despletim lumina
în culorile clipei
fără verde,
florile au ştiut
întotdeauna
să aleagă razele
din lumina frumuseţii,
clorofila şi-a aflat
fotosinteza anotimpului ei
petalele, de dorul
privirilor admirative
ce-şi doresc
terra albastră,
suntem asemănători,
ne expunem
blândei raze
tonifiind epiderma
pielii noastre umane,
judecă omul cu sufletul
nu cu creierul, dar
am construit imperii
ducând razboaie
împotriva omului,
circumvoluţiunile encefalului
nu a cernut
sufletul bun,
timpul e un topogan
în învălmăşeala vieţii,
ne ascundem fără să vrem
în spirala unui melc,
sensurile umane se învârt
invers acelor ceasornicului,
în gaura neagră
a erelor cosmice
râgâie materia
stelelor dispărute,
în curând Noe
pentru ultima dată
se va îmbarca
în arca Cerului.



https://www.youtube.com/watch?v=_Bs4XcVufqY

în zori

în zori
pe sâni de spuză
sacrificarea laptelui
flori de cireș
mugure de sărut
îngemănat
pe alei de liliac
în zori pe sâni
glas de miei
dilatare de timp
mai știi
acoperită de flori
sărutam grădina
care erai Tu


Sfinx



Ţipătul vulturilor pe cremene
îşi poartă crucea
pe un semeţ Caraiman,
alunecă bătrâne brume
pe obraz de Babe,
din ochi de orbite de Sfinx
Zamolxe înalţă rugi nori de piramide
înspre argintiul Ceahlău,
sarcofage de lut în ulcioare cucuteni
stropesc cu aghiazmă
meleaguri străvechi de mute dureri,
zăpada creşte lângă
un Om tot mai Hamangia,
Pe genunchi doar două gânduri lungi şi
dincolo de umeri vâslind tăcute
scrutând gânditor din şezută
orizontul norilor albi
ca un pod peste Dunăre
asteaptă de Dragobete
pe Dealul Sofiei paşii iubitei,
Namaste Namaste
din dreptul inimii
corul nurorilor Dochiei
macii îngheţaţi, încălzeşte
până la spicele grâului.


toamna aceasta trece printre noi

toamna aceasta trece printre noi
şi ne desparte în două vitralii
ca aisbergul unui titanic
al meu va fi plin de gânduri şi veşminte albe
al tău poate plin de ghiocei
printre gheţarii din noi
aorce îsi ţipă ultimul secol
şi în drumul lor spre etern
ne stropesc cu aghiazmă din adâncurile lor
toamna asta ne trece prin toate anotimpurile
tu poate o toamnă a destinului meu
fiecare nor fiecare lacrimă
nu ar trebui sa fie motiv suficient
să îndepărtăm un zâmbet
cel puţin unul din noi are nevoie
de un loz câstigător
la filmul numit fericire
acum toamnă eu cad la picioarele tale
să-ţi mângâi frunzele, castanele
să-ţi culeg strugurii
să te gust must
să mi te aşez gutui la geam
să te adulmec din amintiri dulci
în copt dovleac
să te aud în vuiet şi ploi
în nopţile când visele
nu îşi mai găsesc iepurii şi porumbeii
în căuşul pernei
când toată lumea are nevoie
de un prieten, tu toamnă poţi să-mi fii?
în faţa ruginutului tău tablou
într-o evadare a domesticirii mele
de tomnaticul adult
mi se îndoaie genunchii
a rostogolirii hainei tale
în jurul meu
şi nu ştiu dacă îmi e bine
dar te simt




http://www.youtube.com/watch?v=DsdjP1VNWgo

Pi-Ramesses




Oare să-mi fi mutat
oraşul gândurilor
mai departe de Delta
lacrimilor zilnice?
Oare Nilul iubirii
îmi va mai aduce aluviuni
pentru ca iubirea
sa aibă în fiecare zi
pâinea caldă
voi gânduri de zei buni
nu-mi dispăreţi
într-un singur suspin
urmele silabelor
paşilor tăi
le-am învăţat în taină
iar ea
m-a învăluit în grabă
unde ne-au fugit clipele
unde ne-au fost strămutate!?
Amphion, poţi să ne cânţi
despre oraşul iubirii!?  

Când dragostea nu e de ajuns




Când dragostea nu e de ajuns
ne îmbolnăvim de ziduri însingurate
când dragostea e împărtăşită
doar de la distanţă
ne îmbolnăvim de păpădii
de vânturi spulberate
nechemate de mori
când dragostea nu e de ajuns
corăbiile pleacă cel mai departe
aidoma gîndurilor sinucigaşe
parcă toţi peştii
s-ar întoarce să-şi afle odihna
în marea Sargaselor
chemările noastre presărate
cu lacrimile macilor
vor fi imense câmpuri ruse
cuprinse de dor
melci împotmoliţi în nisipul
răsturnat de valuri
auzindu-şi chemarea
fără aripi
ei au doar ecou
nu şi zbor
se simte aproape
glasul inimii lor


http://www.youtube.com/watch?v=BNW1Vpf52ng